Comuna Ceplenița

Obiective Turistice

Biserica Sfinţii Voievozi din Ceplenița

Ctitorită de logofătul Iordache Cantacuzino-Paşcanu în anul 1802

Biserica Sfinţii Voievozi din Cepleriita este o biserică ctitorită de logofătul Iordache Cantacuzino-Paşcanu în anul 1802 în satul Cepleniţa (judeţul laşi). Biserica se află pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, ca parte a Ansamblului conacului Cantacuzino - Paşcanu din Cepleniţa. De asemenea, și turnul clopotniţa figurează pe aceeaşi listă.

Biserica Sfinţii Voievozi din Cepleniţa a fost construită din zidărie în anul 1802 de către logofătul Iordache Cantacuzino-Paşcanu, având scopul de a servi ca biserică de curte boierească. Deoarece fusese năruită de cutremure, ea a fost renovată în perioada 1836-1847 de către Mihalache Cantacuzino, nepotul ctitorului. Tot el a ctitorit şi bisericile din satele învecinate: Buhalniţa, Scobinţi. Bâdeni (care se aflau pe acelaşi domeniu cantacuzinesc), toate acestea fiind împrejmuite cu ziduri de piatră. Iniţial, Biserica din Cepleniţa era împrejmuită de un zid de piatră netencuitâ, care îngloba în partea dinspre conac un turn clopotniţă. Astăzi, din acest zid nu s-a mai păstrat decât baza (0.70 - 1,50 metri), care este folosită ca suport pentru pilonii de zidărie al unui gard.

Biserica are un plan treflat, terminându-se la partea superioară cu o cornişă neoclasică. Prezenta unor abside laterale ale naosului mai joase decât cornişa si decât absida semicirculară a altarului s-ar datora faptului că pianul iniţial ar fi putut fi cel dreptunghiular (în formă de navă), iar absidele laterale ar fi putut fi adăugate ulterior. Acoperişul este unitar, în patru ape, de formă aplatizată şi in prezent este din tablă în urma renovărilor efectuate de Mihalache Cantacuzino, a fost adăugat un mic pridvor de zidărie in fata intrării din partea de sud-vest, mai scund decât elevaţia bisericii. De asemenea, catapeteasma datează din anul 1847. Tot nepotului ctitorului îi sunt atribuite şi ferestrele mari terminate în semicerc şi încadramentele împodobite cu înflorituri în anul 1939. Biserica Sfinţii Voievozi din Cepleniţa a fost declarată monument istoric. În prezent este biserica parohială în jurul bisericii se află un mic cimitir Biserica este înconjurata cu un gard de zidărie si are un turn clopotniţă care serveşte şi ca poartă de intrare. Turnul a tost construit în jurul anului 1836 de către Mihalache Cantacuzino-Paşcanu. când a renovat şi biserica de la Cepleniţa

Turnul, care nu formează corp comun cu biserica, aparţine stilului arhitectural neoclasic. El este format din două părţi distincte : partea de la bază - conţine bolta de intrare în ansamblu şi este mult mai masivă deoarece are o secţiune mai mare decât etajul, are o cornişă acoperită de jur împrejur cu o streaşină din tablă. Deasupra bolţii se află amplasat blazonul boierilor cantacuzino, vulturul bicefal. Partea superioară - adăposteşte clopotniţa si este mai mică ca secţiune. Ea are patru ferestre dreptunghiulare pe fiecare latură. Încadrate în câte o ramă semicirculară la partea superioară acoperişul turnului are forma unui bulb de ceapă mai turtit și este realizat în prezent din tablă.

Biserica din lemn din Zlodica

Biserica de lemn cu hramul Sfinţii Arhanghel: Mihail şi Gavril

Biserica de lemn cu hramul Sfinţii Arhanghel: Mihail şi Ga vrii! (Sf Voievozi) din Zlodica a fost construită în secolul al XVII-lea în satul Zlodica din comuna Cepienita (aflată în judeţul laşi). Ea se află localizată în cimitirul satului. Biserica de lemn din Zlodica s fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Iați din anul 2004. Biserica de lemn din Zlodica a fost construită in secolul al XVll-lea in cimitirul satului, în apropiere de podul medieval. În perioada celui de-al doilea război mondial, soldaţii ruşi au transformat lăcaşul de cult în grajd, afectând multe icoane, ba chiar au tras gloanţe în crucea Mântuitorului, ca să vadă dacă-l ochesc.

Biserica a fost întreţinută şi restaurată pe cheltuiala sătenilor. Ea este deteriorată în interior, un perete este în pericol de prăbuşire. Biserica dispune de o catapeteasmă veche cu icoane pictate pe lemn. În bisencă se intră printr-un turn clopotniţă de lemn. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constată că lucrările de întreţinere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costeşti şi Sunulet au transformat respectivele lăcaşuri de cult in kitsch-uri. Biserica de lemn din Zlodica este construită În totalitate din bârne de brad masiv, care au fost placate ulterior cu scânduri de culoare cărămizie. Iniţial acoperită cu şindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă. Ferestrele sunt bogat decorate având chenare cu frânghii răsucite si rozete. Decoraţii sunt întâlnite şi la căpriori şi grinzile şarpantei.

Construcţia are plan dreptunghiular, cu altar poligonal De clădirea bisericii este andosată pe latura de sud-vest o clopotniţă cu parter de piatră (unde se afla pridvorul de acces) si cu etaj din lemn în interior, ea este compartimentată în 4 încăperi, pridvor, pronaos, naos şi altar. Pronaosul este separat de naos printr-un perete de bârne cu decoratiuni bogate (brâu cu frânghie răsucită şi rozete). Pe latura de nord au fost construite trei conţi af orturi din piatră, pentru a o proteja împotriva alunecărilor de teren.

Conacul Cantacuzino Pascanu

Biserica de lemn cu hramul Sfinţii Arhangheli: Mihail şi Gavril

Ruinele unui faimos conac ce datează din sec XVII mai sunt şi astăzi vizibile în localitatea Cepienita, pe drumul spre Hârlău. Curtea boierească şi conacul au fost ridicate de familia vornicului Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche pe pământul dobândit de acesta de la domnitorul Moldovei Radu Mihnea Vodă (1616-1619, 1523- 1626).

Ulterior, conacul ajunge, pe rând, în proprietatea unor familii de renume pentru istoria Moldovei, Cantacuzino-Paşcanu de la 1800 până la 1857, iar in timpul celui de-al doilea război mondial, deţinătorii acestuia sunt rudele cunoscutului critic Paul Zarifopol.

În perioada comunistă, conacul a fost trecut in proprietatea statului şi a devenit sediu de şcoală, apoi cămin cultural şi bibliotecă comunală. Un incendiu din 1985 distruge clădirea in proporţie majoră, ceea ce a mai rămas fiind apoi devastat de oamenii locului care au sustras piatra din zidurile de aproape un metru grosime ale palatului, precum si din zidul înalt de 2 metri, care înconjura proprietatea.

Lângă conac se află Biserica Sf. Voievozi, cu turn clopotniţă la intrare, datată 1802. A fost renovată în 1847 de către Mihalache Cantacuzino, din aceeaşi perioadă datând şi catapeteasma, ulterior adăugandui-se un mic pridvor.

Poduri medievale

Podul medieval de la Zlodica

Podul medieval de la Zlodica a fost construit la porunca lui Ştefan cel Mare (1457-1504), fiind situat de-a lungul "drumului vinului" dintre Hârlău şi Cotnari, unde era Palatul domnesc. Podul are o lungime de aproape 25-50 de metri şi o lăţime de vreo 6 metri şi a fost construit din piatră de râu cioplită. Lângă pod, se află un beci care ar fi aparţinut unui vechi han.

Podul medieval din Ceplenița

Podul medieval din Cepleniţa este un pod de piatră construit în secolul al XV-lea în satul Cepleniţa. Se spune că podurile din piatră cioplită din Ceplenița și Zlodica au fost construite în aceeași perioadă, din porunca lui Ștefan cel Mare, pentru a facilita accesul spre curtea domnească de la Cotnari. Podul din Ceplenița este inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2004 din județul Iași, având codul de clasificare cod LMI IS-II-m-B-04120.