Comuna Cotnari

Prezentare

Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care duce spre sud-est la Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun.

Comuna Cotnari, cu o suprafaţa de 10,499 ha, este situată la contactul Podişului Sucevei cu Câmpia Moldovei, la intersecţia paralelei de 47"21' latitudine nordică cu meridianul de 26"25' longitudine estică. Ca aşezare geografică, comuna Cotnari se află în partea de nord-est a ţârii. Cotnariul aparţine judeţului Iaşi, parte integrantă a Regiunii de Dezvoltare Nord - Est.

În componenţa acestei comune intră satele: Bahlui, Grjoaia, Hodora, Horodiştea, Cireşeni, Zberem, Făgât, Valea Racului, Iosupeni, Lupăria şi Cotnari. Din punct de vedere administrativ, comuna Cotnari este poziţionată la o distanţă de 44 km de municipiul laşi. Comuna Cotnari se învecinează la nord cu comuna Cepleniţa, la nord-est cu comuna Coarnele Caprei, la est cu comuna Belceşti, la sud cu comuna Cucuteni, la sud-vest cu comuna Todireşti şi la vest cu comuna Şiretei.

Atestare documentare

Aflat în arealul "culturii Cucuteni" şi în vecinătatea vestigiilor dacice de la "Cătălina”, Cotnari au însoţit istoria neamului din neoliticul târziu până în perioada geto-dacică (secolul IV-III î. Hr. ). Prima sa atestare este într-un document intern moldovenesc din 5 Octombrie 1448. Numele localităţii, din aprecierile făcute de Nicolae Iorga, ar deriva de Ia „COT”, cot de deol ori cotună, care priveşte cotitul vinului

Depozitele geologice care alcătuiesc relieful comunei Cotnari care aflorează pe platouri, versanţi, terase şi văi aparţin Sarmaţianului inferior (Volhiman), Sarmaţianului mediu (Basarabian), precum şi Cuaternarului, fiind constituite din marne, nisipuri argile şi intercalaţii de gresii subţiri. Relieful comunei Cotnari se prezintă etajat în trepte, fiind reprezentat de platouri structurale ( Dealul Cătălina - 395 m, Dealul Stroieşti - 392 m, Dealul Chetrosu - 280 m), interfluvii sculpturale (Dealul Mîndrului - 260 m, Dealul Ţiglaele lui Baltă - 252 m, Dealul Măgura - 231 m.), terase (Dealul Morii, Dealul Dumbrava. Dealul Naslâu, Dealul Juleşti, Deaiul Rîtu Porcului) şi lunci (Lunca Bahluiului, Lunca Cirjoaia, Lunca Buhalniţa).

Clima

Sub aspect climatic, comuna Cotnari se află la intersecţia maselor de aer est-europene specifice Câmpiei Moldovei, cu cele baltice specifice Podişului Sucevei. Clima din zona comunei Cotnari se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 5'C, precipitaţii medii anuale de 474,6 mm şi vânturi dominante dinspre notd-vest, sud-est şi sud.

Hidrografic

Din punct de vedere hidrografic, comuna Cotnari face parte din bazinui mijlociu al Bahluiului. Râul Bahlui străbate teritoriul comunei de la nord-vest la sud-est pe o lungime de 10,4 km, primind în acest sector o serie de afluienţi precum Cârjoaia, respectiv Buhalniţa. Pe teritoriul comunei Cotnari se remarcă prezenţa cernoziomului levigat (pe platourile înalte), care se pretează în mod special la cultura viţei-de-vie, fapt ce a condus la renumele istoric al Podgoriei Cotnari.

Potenţialul natural al Cotnariului

Potenţialul natural este asigurat în principal de varietatea peisajului în care se impun câteva abrupturi de cueste, păduri, lacuri. Ca puncte de atracţie ce ar putea suscita interes pentru cei care iubesc natura sunt pădurile de foioase care acoperă o suprafaţă foarte mare în această zonă, iazurile pline cu peşte, dar mai ales rezervaţia naturală de interes naţional Cătălina - Cotnari, făget secular cu arbori de 150-200 de am, cu fag şi gorun. În acest areal există de asemenea specii protejate de plante, păsări şi animale.